Cei mai afectați de fenomenul contrafacerilor sunt importatorii și distribuitorii de produse de lux. Ponderea produselor contrafăcute pe acest segment este de 80%, în special în domeniul parfumurilor, pentru că sunt mai scumpe, iar câștigul este mai mare. Totuși, intensificarea controalelor și înăsprirea condițiilor de distribuție au făcut ca acest procent să scadă simțitor, până la 20%.
Piața românească a produselor cosmetice atinge anual în jur de 200 de milioane de euro, înregistrând creșteri de până la 15% în fiecare din ultimii ani, în interiorul căreia un indice important îl are piața produselor cosmetice de lux, care are o valoare estimată în jurul cifrei de 30 de milioane de euro (2009), înregistrând o creștere în jurul a 25%. Însă din totalul pieței, producția internă asigură doar 20-30% din totalul vânzărilor (conform OPIC). Restul este asigurat de import sau de multinaționalele care activează pe piața românească. Pe piață se vând însă și produse contrafăcute, a căror piață este în continuă creștere, provenite și din tară, de la firme a căror activitate este greu de controlat. În ceea ce privește exportul de cosmetice românești nivelul său este de sub 5%.
Piața produselor cosmetice sau de înfrumusețare în România este o piață extrem de fragmentată și poziționată sub nivelul de dezvoltare și consum al piețelor similare din țările europene. De aici derivă potențialul ei de creștere în general, dar diferențiat pe segmente specifice: potențial mai mare pe segmentele relativ noi, cum ar fi produsele lichide pentru baie/duș (geluri de duș, spume pentru baie), balsamurile pentru păr și produsele de îngrijire a pielii (creme și loțiuni cosmetice) și un potențial de creștere mai scăzut pe alte segmente, cum ar fi vopselurile pentru păr și produsele de styling.Deși toate segmentele de produse de înfrumusețare sunt extrem de competitive pe piața autohtonă, producătorii au remarcat, pe baza studiilor de marketing, diferențe notabile între consumatorii din mediul urban și cei din mediul rural. Astfel, dacă în orașe consumatorii au preferințe din ce în ce mai sofisticate, în sate vânzările de cosmetice merg mai prost. Orășenii, care acordă o importanță sporită modului în care arată, vor cumpăra din ce în ce mai multe parfumuri, produse de îngrijire a pielii, farduri și produse de îngrijire pentru bărbați. Creșterea puterii de cumpărare și stilul de viată îmbunătățit vor conduce la o «sofisticare» a consumatorilor și la preferința acestora pentru produse de calitate ridicată, chiar mai scumpe. Totuși, există și categoria produselor igienice de bază, cum sunt produsele pentru baie, duș și igienă orală, care sunt subdezvoltate din cauza nivelului scăzut educațional, mai ales în zonele rurale, unde trăiesc peste 50% din populație.
Cu o piață caracterizată de un nivel redus al puterii de cumpărare și de o slabă informare a consumatorilor privind folosirea produselor de îngrijire a tenului, România are totusi o evoluție dinamică a vânzărilor pe acest segment. Pe categoria “face care” se constată o creștere a volumului pieței cu un procent cuprins între 5% și 10% pe an.
În ultimii doi ani, piața produselor de îngrijire a tenului a devenit deosebit de competitivă și dinamică, în mod special pentru produsele poziționate cu preț mediu și ridicat, unde se produce o segmentare din ce în ce mai mare a ofertei.
Un alt segment de la care producătorii și distribuitorii de produse cosmetice au așteptări tot mai mari este cel al bărbaților care folosesc produse cosmetice. Pentru unele companii, vânzările de creme, geluri sau loțiuni destinate bărbaților au ajuns să reprezinte deja 30% din cifra de afaceri. Publicul-țintă al cosmeticelor bărbătești este format din tineri cu vârsta între 25 și 35 de ani, care locuiesc la oraș, sunt în pas cu noile tendințe în modă, design sau decorațiuni și au venituri peste medie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu